Psalmi 88:9 Mi se topesc ochii de suferinţă; în toate zilele Te chem, Doamne, şi-mi întind mâinile spre Tine! Suferinţa…cui îi place suferinţa? De multe ori m-am întrebat şi eu de ce Dumnezeu îngăduie atâta suferinţă, atâta durere…şi nu am aflat răspunsul decât atunci când am ajuns şi eu să sufăr cu adevărat.
Ştiţi care e problema noastră…a oamenilor? Chiar şi atunci când suferim şi ne topim de durere căutăm soluţii tot la oameni. Parcă Îl văd pe Dumnezeu cum priveşte peste pământ, cum vede durerea noastră şi aşteaptă să-I întindem mâna să ne vină în ajutor. EL – Mielul lui Dumnezeu care a purtat păcatul lumii şi toată suferinţa, stă cu mâinile Lui străpunse de cuie...şi aşteaptă să ne ia pe braţe. De ce Îl refuzăm? De ce căutăm ajutorul la oameni?
Psalmi 56:11 Mă încred în Dumnezeu, şi nu mă tem de nimic: Ce pot să-mi facă nişte oameni? Când ne încredem în EL pe deplin, suferinţa dispare, durere trece şi inima ne este mângâiată şi plină de pace. Ce pot oamenii să ne facă când Dumnezeu e de partea noastră?
În ultimul timp, am avut parte de suferinţă pe calea de credinţă. Dar nu suferinţă trupească, ci una spirituală...o decizie greu de luat...nopţi nedormite...lacrimi...durere în inimă..dar ştiţi ce am observat? Dumnezeu nu m-a părăsit nici o clipă şi a vegheat lângă mine. Dacă mă trezeam noapte să mă rog, Îl simţeam prezent lângă mine. Dacă mergem pe stradă plângând, El era Cel care îmi ştergea lacrimile printr-o cântare sau un Cuvânt din Biblie. Şi când m-a cuprins dezamăgirea şi mai tare...mi-a dat această frumoasă poezie care este postată mai jos! Şi am ânteles atunci că suferinţa mea, este spre slava Sa! Atunci mi-am amintit un verset drag inimii mele: Isaia 65:16b “...căci vechile suferinţe vor fi uitate, vor fi ascunse de ochii Mei.” Şi inima mi s-a umplut de bucurie, căci ştiam că nu sunt singură...”ŞI OMUL DE MĂ PĂRĂSEŞTE, EU ŞTIU CĂ DOMNUL MĂ IUBEŞTE” Slavă Lui! 2 Corinteni 1:7 Şi nădejdea noastră pentru voi, este neclintită, pentru că ştim că, dacă aveţi parte de suferinţe, aveţi parte şi de mângîiere. Aceasta este suferinţa care aduce mângâiere: SĂ-L SIMŢI APROAPE PE DUMNEZEU ÎN CLIPELE GRELE ŞI SĂ-L LAŞI PE EL SĂ-ŢI FIE MÂNGÂIERE!!!
Pentru toţi care suferiţi în diverse moduri, vă las un verset care să vă mângâie inimile: Romani 8:18 Eu socotesc că suferinţele din vremea de acum nu sunt vrednice să fie puse alături cu slava viitoare, care are să fie descoperită faţă de noi. BUCURAŢI-VĂ CĂ SUFERIŢI PENTRU CĂ AVEŢI PARTE DE MÂNGÂIEREA LUI DUMNEZEU, NU A OMULUI!!
Florina Patru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu