Te-ai gîndit cum ar fi ziua fără soare, seara fără lună şi noaptea fără stele? Te-ai gândit cum ar fi cerul fără nori, norii fără ploaie? Te-ai gândit cum ar fi Pământul fără iarbă, pomii fără flori, munţii fără brazi, pădurile fără vietăţi?
Te-ai gândit cum ar fi marea fără peşti, văzduhul fără păsări? Te-ai gândit cum ar fi ziua fără noapte şi noaptea fără zi? Te-ai putea gândii la tot acest Univers necuprins şi nepătruns? Ţi-ai putea imagina Pământul fără râuri, râurile fără curs, cursul fără o direcţie?
Te-ai gândit vreodată la natura „pictată” în tabloul lumii, atât de perfectă, atât de caldă şi totuşi atât de neînţeleasă de tine? Te-ai gândit cum ar fi omul fără natură, natura fără viaţă, ziua fără dimineaţă, iarna fără vară, toamna fără primăvară?
Poate te-ai gândit de multe ori că nu meriţi nimic din tot ce ai, dar dacă nu le-ai merita, atunci nu le-ai avea!
Te-ai gândit vreodată cum ar fi viaţa fără dragoste? Te-ai gândit la înălţimea şi adâncimea gândurilor tale nepătrunse, neştiute de nimeni? Te-ai gândit la intimitatea sufletului tău?
Te-ai gândit cum ar fi să alergi pe nori, să prinzi stelele în palmele tale şi să săruţi Soarele? Te-ai gândit cât de departe ai putea zbura dacă ai avea aripi?
TE-AI GÂNDIT VREODATĂ, TU, OMULE, CUM AR FI VIAŢA TA FĂRĂ DUMNEZEU? Eu nu îmi pot imagina nici o secundă din viaţa mea fără prezenţa Sa!
Flory Pătru (3 Feb 2011)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu