TE-AI GÂNDIT VREODATĂ?

        

Te-ai gândit vreodată la apariţia ta în nemărginitul Univers? Te-ai gândit cum din nimic, ai luat fiinţă, tu, chip frumos? Te-ai gândit cum celulă lângă celulă, adunate pas cu pas au dat splendoare trupuşorului tău încă nenăscut? Te-ai gândit vreodată cum au loc toate aceste „fenomene”?

Te-ai gîndit cum ar fi ziua fără soare, seara fără lună şi noaptea fără stele? Te-ai gândit cum ar fi cerul fără nori, norii fără ploaie? Te-ai gândit cum ar fi Pământul fără iarbă, pomii fără flori, munţii fără brazi, pădurile fără vietăţi?

Te-ai gândit cum ar fi marea fără peşti, văzduhul fără păsări? Te-ai gândit cum ar fi ziua fără noapte şi noaptea fără zi? Te-ai putea gândii la tot acest Univers necuprins şi nepătruns? Ţi-ai putea imagina Pământul fără râuri, râurile fără curs, cursul fără o direcţie?

Te-ai gândit vreodată la natura „pictată” în tabloul lumii, atât de perfectă, atât de caldă şi totuşi atât de neînţeleasă de tine? Te-ai gândit cum ar fi omul fără natură, natura fără viaţă, ziua fără dimineaţă, iarna fără vară, toamna fără primăvară?

Poate te-ai gândit de multe ori că nu meriţi nimic din tot ce ai, dar dacă nu le-ai merita, atunci nu le-ai avea!

Te-ai gândit vreodată cum ar fi viaţa fără dragoste? Te-ai gândit la înălţimea şi adâncimea gândurilor tale nepătrunse, neştiute de nimeni? Te-ai gândit la intimitatea sufletului tău?

Te-ai gândit cum ar fi să alergi pe nori, să prinzi stelele în palmele tale şi să săruţi Soarele? Te-ai gândit cât de departe ai putea zbura dacă ai avea aripi?




TE-AI GÂNDIT VREODATĂ, TU, OMULE, CUM AR FI VIAŢA TA FĂRĂ DUMNEZEU? Eu nu îmi pot imagina nici o secundă din viaţa mea fără prezenţa Sa!



Flory Pătru (3 Feb 2011)