marți, 27 aprilie 2010

Marturia unei vieti schimbate

,, Sunt dezgustat de tot ce am fost. Sunt dezgustat de mizeria caracterului meu pe care l-am avut si de minciunile cu care mi-am adormit orice tresarire a constiintei si a simtului curateniei pe care Creatorul meu L-a pus in mine.
Am fost propria-mi victima. am fost propria-mi tinta. M-am urat intr-un mod inconstient si pervers. Am incalcat, cu zambetul pe buze, legile sfintei curatiri cu care am fost inzestrat fiecare dintre noi odata cu venirea in aceasta lume de carne, oase, zambete si plans.
Si asta m-a dus, din fericire, la esec total. Am ajuns sa imi ling sangele ce imi curgea, plin de dispret pt trupul prin care curge, pe fata zdrobita de greutatea placerilor de doua, chiar trei clipe ale acestei lumi. O lume in mii de culori orbitoare, culori ce odata se transformau in sange. Sange, vinovatie si suferinta. Pentru ca a fi departe de Dumnezeu inseamna suferinta. Suferinta care te pregateste pt suferinta eterna, cand nu va mai fi cale de intoarcere.
M-am urat cu pasiune. Urasc ceea ce am fost...
...E dulce ignoranta. E dulce trairea in necunostinta. E placut sa nu vezi si sa nu iei aminte la suferintele celor care, ca si mine ani de-a randul, se simt ca sunt cineva. Se simt ca faptele lor bune sunt indestulatoare pentru a primi acordul de la Sfantul Sfintilor ce sta pe Tronul de Lumina de a trai in voia mintii lor pacatoase.
Duminica de duminica intra, imbracati in cele mai bune haine pe care si le pot cumpara, in biserica ai carei pereti urla infricosati, dezvinovatindu-se ,, Noi nu suntem Biserica... NU! nu! nu! ,, In aceesi biserica se lasa coplesiti de fantasme si trairi vinovate, rodul mintii lor pervertite de dorinte ascunse si salbatice.
Oameni ce poarta numele de copii ai lui Dumnezeu, scris pe un biletel pe care il afiseaza in fiecare duminica, dupa care il impaturesc frumos si il pun in buzunarul de la piept, apoi in torpedoul masinii! E prea greu de purtat zi de zi!
Tineri crestini indobitociti de o cultura pacatoasa, care copiaza modele virtuale cu muschi si silicoane! Tineri ce nu doresc altceva decat fericire si satisfactie fizica si de moment!
Tineri ce tanjesc dupa CEVA si incearca toate variantele! Tineri din biserica mea care NU STIU care e solutia si cauta, si accepta surogate pe post de FERICIRE!
Tineri care nu stiu ca, se poate trai altfel pt ca nu le spune nimeni! Tineri care sunt tolerati si toleranti cu pacatul in viata lor pentru ca este mai bine sa stai in Biserica cu pacatul tau decat in Lume!
Tineri ce se distrug pe zi ce trece cu visele si tanjelile lor pacatoase, care ridica un miros greu Domnului Dumnezeu de trei ori Sfant!
Vai de voi invatatori dupa inima unei generatii pacatoase! Vai de voi pentru ca voi duceti de mana la pierzare o generatie care, prin voi, nu are nici o sansa de trezire! Vai de voi care ati pretuit mai mult slava oamenilor si nu ati vrut sa deranjati cu Cuvantul Adevarului! Voi legati urechile si ochii copiilor lui Dumnezeu, ii puneti cu picioarele in beton, apoi ii aruncati cu un ,, Domnul cu tine!,,  in oceanul viselor pierdute si al vaselor naufragiate ale acestei lumi conduse de satan.
Vai de voi pentru ca nu vedeti si nici nu vreti sa vedeti!
Cat despre mine, mana Lui care mi-a acoperit goliciunea mi-a dat la o parte si valul gros de pe ochi. Am inceput sa vad. Proclam ce este El in mine acum. Proclam puterea Lui ce imi modeleaza caracterul si care depaseste orice capacitate a mea de a intelege. Strig cu toate fibrele pulmonare ca exista scapare. Exista iertare si acceptare la un nivel pe care nici o persoana cu o inima de carne nu ti-o poate oferi. Imi iubesc Tatal Ceresc care m-a luat in brate si m-a sarutat fierbinte si mi-a pus in deget inelul de mostenitor. Inca imi este foarte greu sa accept ca nu are niciun fel de resentiment fata de mine si ca dragostea Lui e total neconditionata de mizeria in care mi-am tarat cu entuziasm picioarele zvelte ale tineretii mele.
Ma plec si aduc ca multumire existenta mea pe care tot de la EL am primit-o in dar. Slava Lui! ,,

(Anonimul)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu